Critici din România și Austria
Astăzi, OMV Petrom a anunțat că va investi 2 miliarde de euro într-un alt mega proiect fosil: platforma de gaze off-shore Neptun Deep în Marea Neagră, în largul României. Criticile vin de la grupurile austriece Attac și inițiativa System Change not Climate Change!, precum și de la activiști ai colectivului Gastivists România.
„În loc să termine cu gazul cât mai repede posibil, avânt în vedere criza climatică în care ne aflăm, OMV consolidează de zeci de ani dependența noastră de combustibilii fosili și prețurile mari ale gazelor”, explică Verena Gradinger de la System Change, not Climate Change!
Neptun Deep este complet opusul unui proiect de energie verde. „Să spui că ești în linie dreaptă în strategia 2030 pentru tranziția energetică a României e echivalentul a exploatării în exces în cel mai scurt timp. 2030 nu este un prag până la care să ne facem de cap: este un prag până la care reducem masiv exploatările existente și abandonăm toate investițiile care ne leagă de această industrie devastatoare.” a declarat Ani Mărincean de la Gastivists România.
Din zăcământul de gaze urmează să fie extrași anual 10 miliarde de metri cubi. Emisiile rezultate se ridică la 27 de milioane de tone, ceea ce corespunde la 35% din emisiile anuale ale Austriei. Un singur proiect fosil – mai mult de o treime din emisiile austriece. Și, invalidând orice argument pentru o mai mare independență față de gazul rusesc, acest ucigaș al climei va intra în funcțiune abia în 2027, când bugetul de emisii al UE va fi diminuat.
Miliarde de profituri continuă să curgă în proiecte devastatoare climatic.
Investiția totală pentru Neptun Deep s-ar putea ridica la 4 miliarde de euro. „Profitul net de 5,2 miliarde de euro în 2022, care a revărsat de la consumatori în buzunarele OMV, nu este, prin urmare, investit în proiecte de energie regenerabilă, așa cum se susține atât de des”, critică Max Hollweg de la Attac Austria. Prin comparație, toate investițiile în energia eoliană din Austria s-au ridicat la 480 de milioane de euro în 2022.
Cadouri fiscale pentru OMV – sărăcia energetică pentru România
OMV beneficiază în prezent de slăbiciunea politică a guvernului român. „În loc să dezvolte o viziune verde pentru viitorul său, guvernul visează să transforme România într-un nou hub de gaze pentru Europa”, critică Liliana Stanciu de la Gastivists România.
Datorită modificărilor legii offshore, prin care impozitul pe profitul în exces al companiei se aplică doar dacă prețurile rămân la fel de mari, dar sub care acesta este eliminat, OMV poate să se încadreze în profitul maxim și își poate reduce riscurile la minimum. Aceeași lege a eliminat și obligativitatea de vânzare pe piața internă, lucru care face și mai vulnerabilă populația României. Gazul din Marea Neagră are nevoie în plus și de o conductă nouă, care la fel ca și BRUA va încălca drepturile oamenilor de a-și apăra proprietățile, va traversa aproximativ 11 arii protejate și ne va lega de această industrie pentru mult prea mult timp: de la Tuzla la Podișor, 300 km noi de conductă ca să fie posibilă livrarea gazului direct în Europa de Vest. “OMV nu îi pasă de criza climatică sau de sprijinirea persoanelor afectate de sărăcia energetică din România. Îi pasă doar de noile profituri record”, a mai adăugat Ani Mărincean.
Democratizarea sistemului energetic
“Corporațiile fosile precum OMV vor continua să extragă petrol și gaze disponibile. Managerii lor nu vor iniția niciodată o tranziție justă din punct de vedere social și ecologic”, explică Verena Gradinger de la System Change, not Climate Change! Prin urmare, organizațiile solicită un control democratic al companiilor energetice și al utilităților, care va aduce o transformare reală către un sistem energetic just. Acest lucru trebuie să fie echitabil din punct de vedere social și să nu se bazeze pe exploatarea altor părți ale lumii. “Maximizarea profitului și profitul în general n-ar mai trebui să fie motto-ul. Avem nevoie de o ancorare legală pentru securitatea aprovizionării, accesibilitatea la resurse verzi și justiția climatică. Numai într-un mod cu adevărat democratic putem rezolva aceste crize împreună”, explică Hollweg.